Oportunitati de Munca si Afaceri

Archive for iunie, 2010

“Omul care calatoreste mult a fost interesat in posibilitatea ca bomba sa treaca pe avionul lui.El a determinat probabilitatea acestea,a gasit asta a fi josnic,dar nu destul de josnic pentru el ; deci acum el intotdeauna calatoreste cu bomba in geanta sa.Motivul lui fiind ca probabilitatea existentii a doua bombe pe avion ar fi infim.”
Quote by John Paulos

Omul a luat strategia de a se apropia de riscul in management : El a identificat riscurile,natura lor,pozitia si probabilitatea.
In acelasi fel,o busness sau financiar institutie trebuie sa balanseze aceste riscuri intre riscul financiar si busness riscul.Managementul trebuie decida cit de mult busness risc poate sa absoarba si corespunzator cit se mult risc financiar poate sa absoarba.Deasemenea managementul ar trebui sa fie responsabil de selectarea celui mai bun mix intre riscul financiar si busness risc.
Busness riscul poate fi definit ca ridicarea riscului din incertitudini despre cheltuieli si operatii cu bani gheata,si cum fara raport investitiile sunt finansate.Riscul financiar este inerent in miscarea de interese si masura comertului strain.Aceasta deasemenea include riscul de lichidare sau incapacitatea de a intoarce datoria.
Corporatiile intotdeauna vor absoarbe careva expuneri accidentale.Aceasta a avut loc in incinta competitiei.Spre exemplu ar putea fi vindute contractele dominate in conturile exotice,care sunt greu de le oprit si adesea fluctuate salbatic.O alta mult mai dinamica situatie este provocarea intrigii de a pretui structura catre a schimba careva risc de la ultimul utilizator.Spre exemplu,pretul la electricitate trebuie sa fie legat de miscarea pretului cositor,pentru ca productie cositoare sa existe.Astfel,daca pretul cositor descreste in piate comerciala,furnizorul de energie ar cobori pretul la electricitate ca sa ajute producatorul cositor in timpul reducerii veniturilor straine.In timpul ciclului , cind pretul la cositor este stabil sau se mareste,costul la electricitate va spori in cosecinta.
Reducerea accidentala expune ca vor spori previzibil rezultatele.Alti analisti perspectivi,reduc expunerea ca este probabil a spori pretul pentru companie,care va fi reflectata in partea sa de pret.In absenta perspectivii pietii,managementul ar trebui din nou sa-si expuna accidental prudusele.
Mismanagement in ocazionala expunere poate conduce la cel mai mare risc care eventual va izbi in centrul afacerii.
In companiile aeriene,spre exemplu ar avea pretul la ulei pentru un barel la fel in centrul expunerii.Managementul,investorii si analistii asemanator sunt constienti ca sporirea de US$2.00 pentru barrel va avea scurgerea banilor gheata sau aruncarea lor de catre companiile aeriene,ar trebui companiile sa se ingrijoreze.
Mai departe explicarea paote sa se ciocneasca de nestatorniciea profitului masurata pe banii gheata pentru a favoriza echipamentele companiei.Daca compania nu va fixa rata de furnizare,cresterea profitului poate sa distruga costul de baza.Schimbarile in nucleul busnessului poate sa conduca la rezultate proaste pentru viitorii investitori.Aceasta schimbare poate sa conduca la lichidarea investorilor si al proprietatilor lor sau potentialii investitori.Pentru companie mai simplu ar fi ca aceasta expunere sa nu corespunda.Este probabil ca in rezultatul crearii unor avantaje pentru competitori si pierderea profitului pentru companie nu va fi atiti de mare.Cu privire la miezul expunerii analizei si managementului i se cere sa determine rezultatul optimal.
Cel mai mic risc al strategiei.
Cel mai mic risc strategic este putin probabil sa nu fie un risc strategic,exceptie pentru cel mai de baza unitate in busness.
Cel mai mic risc strategic pentru un capital,managerul se poate sa investeasca in termenii dictati de ratiune ,de un anumit indice de performanta.Pe de alta parte,cel mai mic risc strategic din intreg fondul social costituit de o larga existenta se poate de tinut simplu toti banii in instrumentele financiare dar nu extrem de mult cursul de nouazeci de zile.Aceasta adesea se strecoara incit cel mai mic risc strategic de constituire a existentei este in parametrii planului strategic care ei lau ales sa-l implementeze.Oricum,in cel mai bun exemplu de plan strategic care este implementat sunt indicate cantitatile de risc ale companiei si sunt gata sa le absoarba – pe ambele busness si financiar.
Oricare cel mai mic risc strategic este difinit a fi pentru intreg busness sau existenta,acesta va tine seama de valoarea cotei de nivel.Managementul doar va devia de la cel mai mic risc strategic,daca acolo este o schimbare in conditiile busnessului inconjurator sau printre presiunile competitive sau schimbari in perspectiva pietii.
Schimbarea in busnessul strategic va crea inevitabil o schimbare in profilul riscului.A ajuta managementul sa masoare si sa compare profilurile riscului este o alternativa strategica care poate sa compare cel mai mic risc strategic.Aceasta va determina daca potentialul cistig va justifica riscul de a fi luat si acesta va indentifica care din alternativele strategice vor fi implementate.
Astfel succesul in decizii deviaza de la cota de nivel care poate fi masurata retrospectiv.

Diversificarea riscului
Aceasta va fi determinat potrivit cit de mult riscul poate fi diferit,daca careva este cit de cit. Deoarece noi suntem constienti ,cind un investor sporeste numarul de parti in portofoliu,in general riscul din acest portofoliu scade.In primul rind,scaderea este rapida si finala departe de riscul pietii.Diversificarea partii de investire in portofoliu este determinat riscul nesistemetic.Riscul sistematic din portofoliu este portiunea din totalul riscului care nu poate fi eliminata printr-o diversificatie.Aceasta piata relateaza riscul si ridicarea de la conditiile economiei generale care experimenteaza cu toti investorii.Riscul modern in managementul tehnic este pentru managerii care se cocentreaza pe riscul sisitematic, predispus sa schimbe portofoliul negativ intr-un risc nesistematic.Aceste conduceri ne implica noua cees ce nu trebuie sa ne preucupe pe noi insine cu administrarea riscului nesistematic,deoarece eforturile vor duce in eroare.Oricum,managementul strategic a avut risc nesistematic la fel si miezul concentrarii avantajelor competitive.Luati exemplu crudul material de la furnizor ale carui sprijin este linga marele cumparator.El poate diversifica careva riscuri prin implementarea strategiilor de marketing pentru a spori sarcina pietii,astfel reducind increderea clientului sau care este Dumnezeu.
Mai departe,mutinationala comparatie cu varietatea de valuta straina primita va face bine sa diversifice acest risc cu transformarea caruiva din aeste dotorii in valutele care completeaza aceste rate ca mentinerea unei singure valute.

Diversificarea portofoliului
Deoarece numarul de portiuni in portofoliul sporit difera,riscul din portofoliu scade rapid la primul acces al riscului sistematic de pe piata.
Riscul sistematic masoara nivelul de non-diversificare a riscului in economie sau cei specific pietii.
Companiile multinationale pot fi privite ca reprezentind portofoliul in diversificarea internetionala a banilor creindu-se in varietatea de tari si valute starine.Acesti bani sunt probabil pentru a fi mai tare influientati factorii straini,factorii specific pentru tara gazda,factorii inclunzind schimbarea controlului,riscul politic,infrastructura si amplasarea.De aceea aceasta va aparea rezonabil sa sugeram acestor investori sa fie capabili sa realizeze gradul international indirect diversificat cu investiri de parti din corporatiile multinationale.

Efectele de schimbare a normei
Studiile au aratat ca US$/EURO si US$/JPY schimba norma de expunere aproape atit de mult cit respectiv al lor bursa de volori.
Intoarcerea investitiilor straine vor depinde de performantele principalelor investitii in termenii mediului inconjurator local care specific se masoara cu valuta locala.Totusi,schimbarea ratei in comert intre valuta locala si valuta functionala deasemenea va ciocni asupra intoarcerii de investitii.
Adesea valuta in care investitiile straine sunt plasate va aprecia nu numai valuta functionala dar si largul sir de valute si valoarea concurentii din partile participante la bursa de valori locala.Acest concept este taxa pentru internationalizarea.Spre exemplu,a prelua aceasta in budgetul recent anuntind Natiunile Europene ca are loc coborirea semnificativa a constituirii taxei,de aceea este important sa se tina seama de devidentile platite costituirii existente.
Investorii straini,doritori sa maximizeze al lor profit vor ascuti partile de achizitii din respectabilile companii ascultate in tarile care au burse de valori.Cind ordinea de achizitie este plasata cu brokerul platit trebuie sa fie facut in valuta tarii in care investirea are loc.Logic,investorul trebuie sa achizitioneze valuta din nou vinzind in propria lui valuta.Cererea pentru valuta straina de la investori din toata lumea,va rezulta in valoarea valutei apreciate.Elementul aceastei cereri,va avea o asemenea ciocnire pe valoare din valoarea partii,ei vor aprecia intrecerea aprovizionarii stocului.
Astfel relatia dintre valoare portiunii apreciata in concurenta cu valuta apreciata poate fi atribuita cererii internationale.Evident,cererea domestica pentru manuscris nu va avea aspect in valuta apreciata locala.
Fluctuatiile schimbarii ratelor fac intr-adevar ca potentialul cistig sa se reduca,astfel oferirea investitiilor straine au mai mare risc.Oricum,aceasta nu este motivul corespunzator pentru a evita diversificarile internationale.
Conluzia corespunzatoare este insusirea daca schimbind rata incertitudinii ,neutralizind sau controlind efectiv,potentialul cistig din valoarea total al portofoliului are trebui sa fie enorm.

Riscul financiar
Patru componenti in riscul financiar sunt : riscul profitului,riscul valutar,riscul de lichiditate si riscul de credit.
Ocazia ciocnirii riscului financiar sunt evidente.De exemplu,care este cel mai mare risc pentru a favoriza echipamentul existent in busness?

(A) Cind profitul este mare si pronosticul este mare.
(B) Cind profitul este moderat si pronosticul se coboara.
(C) Cind profitul este mic si directia coboara.

Este clar ca varianta (A) este mai riscanta.
Adesea ciocnirile strategice de riscuri pentru profitul inconjurator nu este apreciat pina cind consecintele sunt de o mare importanta.Sa luam ca caz Sociatatea de constructii cu perfecta potrivita carte de garantii.Aceasta ne zice,Societatea de constructii numai da cu imprumut 90 de zile ipoteca variabila,este obligat sa dea debitorului(persoanei care ia in imprumut) 30 de zile aviz de schimbare a normei si este fondat in 90 de zile.Notiunea generala incepe,daca in 90 de zile norma sporeste si consecintele sporesc in Societate cheltuiala fondurilor va fi echilibrata cu riscul profitului pe ipoteca.Admitem ca Societatea va avea 30 de zile de risc care inalta profitul pietii dar aceste 30 de zile avizul risca sa fie neutralizat in decursul perioadei caderii normei profitului.
Spre sfirsit resultat pentru Societatea de constructii este ca non executarea bunurilor acestor carti va spori cu ciocniri negative pe viitor a profitului.Ciocniri cu astfel de scenarii pot fi reduse cu activarea unor mari strategii.Cu siguranta costul fixat care furnizeaza Societatea este capabil sa reduca aceste costuri ale fondurilor si cistigurile lor are putea sa fie din nou extravagante ipotecii date in imprumut.